A fi, sau a nu fi… botezat?

https://buna-vestire.net/

Recentul caz al bebelușului care a decedat după ce a fost botezat, a stârnit un mare val de discuții în spațiul media. Cei care și-au făcut un scop din a pune tunurile pe biserică se bucură că au primit o nouă „muniție” pentru războiul lor absurd. Câțiva așa-ziși „formatori de opinie” din lumea (pseudo)evanghelică au profitat și ei de ocazie pentru a face o penibilă apologie a botezului adulților.

Vreau să fiu cât se poate de clar: sunt teolog evanghelic și susțin cu convingere botezul credinței, legitim la maturitate. Nu sunt convins de argumentele aduse de cei care susțin botezul copiilor mici, în sfera protestantă, și nici nu înțeleg că ipostasul eclezial se constituie așa cum se argumentează în teologia ortodoxă.

Cu toate acestea, în loc să folosim cazul tragic de la Suceava pentru dezbateri dogmatice aș spune că e mai potrivit să facem două lucruri:

  • Să ne rugăm pentru familia îndurerată și să „plângem cu cei ce plâng”, fără a face un spectacol ieftin din durerea altora.
  • Chiar dacă avem păreri diferite cu privire la semnificația botezului, să apreciem faptul că oamenii încă se botează și / sau vor să își boteze copiii. Într-o societate tot mai secularizată și mai decadentă, în care copiii sunt tot mai des inițiați în urâciunile acestei lumi, faptul că o familie dorește să-și boteze copilul este de apreciat. Gestul, care este mai mult sau mai puțin un reflex al tradiției, ne face semn că societatea românească este atașată încă de valorile creștine. Chiar dacă, la nivel practic nu sunt întrupate mereu aceste valori – în niciun cult nu se întâmplă așa 100% – bisericile care își botează copiii sunt aceleași care condamnă furtul, imoralitatea, minciuna, crima, indiferența față de semeni, devierea de la familia după modelul biblic etc.

Ca teolog și pastor evanghelic, nu cred că botezul copiilor mici are valenețele spirituale așteptate, dar prefer acest botez în contrast cu perspectiva unei societăți neomarxiste și nihiliste. Așadar, să ne ferim de talentul pe care îl avem de a „ne tăia craca de sub picioare”.  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *