Coronavirusul și mitul lui Homo Deus

Coronavirusul și mitul lui Homo Deus

În coșmarul numit „coronavirus” avem mai multe întrebări decât răspunsuri. „De ce?” e una dintre întrebări. Știm că normal nu trebuie să ne întrebăm asta, dar omul este o „trestie gânditoare” (B. Pascal) și, vrând-nevrând, întrebarea aceasta revine cu obstinație în mințile noastre. Întrebarea răsună din ce în ce mai tare, cu cât efectele produse de virus cresc în dramatism. De ce a îngăduit Dumnezeu un astfel de moment istoric?

Nu cred că poate cineva să răspundă cu precizie la această întrebare. Gândurile și planurile divine sunt la distanțe astronomice de capacitățile noastre de înțelegere a realității (Isaia 55:9). Cel mult, bazați pe revelația biblică, putem intui anumite răspunsuri, care surprind doar fărâme microscopice din planurile tainice ale divinității. Ce știu sigur este că virusul pandemic spulberă mitul lui Homo Deus!

Acest mit, în traducere, al omului-(dumne)zeu, de sorginte luciferică, a fost introdus în istorie în decorul paradisiac al Edenului, apoi a fost reciclat în repetate rânduri, cu concursul faraonilor, al împăraților romani, al hitlerilor etc. Da, mitul a existat mereu, ce-i drept, în rândul unor ”elite”, deși parcă trebuie să mă scuz că le numesc așa. Nu merită acest titlu.

Ultima reciclare a mitului homo-deus a suferit o mutație, ca să folosesc un termen la modă în zilele noastre – de la sfera așa-ziselor „elite”, seducția de a fi „dumnezei” s-a răspândit pandemic la nivelul oamenilor de rând. Unul dintre cei care observă și popularizează această mutație este Yuval Harari, un autor care face senzație la nivel global. Harari consideră în Homo deus – scurtă istorie a viitorului  că ne aflăm în tranziția dinspre homo sapiens (ceea ce am fost) spre homo deus (ceea ce vom deveni).

Cu ajutorul inteligenței artificiale și al ingineriei genetice, omul devine un „dumnezeu” și rezolvă problemele principale care au dat dureri de cap omenirii: războiul, foametea și molimele. Toate acestea nu vor mai fi o problemă pentru că homo deus are soluții pentru instaurarea păcii, pentru creșterea productivității, pentru eliminarea bolilor, prelungirea vieții etc.

E drept că în ultimii ani am asistat la o semețire a umanității, fără egal. Omul s-a auto-întronat ca stăpân absolut al Planetei, iar „drepturile” omului au fost supralicitate într-un asemenea hal încât au dat naștere la extremismele „corectitudinii politice” și la justificarea publică a unui veritabil cult al imoralității. Într-o lume în care omul se crede homo deus, drepturile lui Dumnezeu nu mai contează.

Or, iată că realitatea bate cartea! În ciuda progresului tehnologic de care dispunem, Planeta „s-a închis” și așteaptă panicată să vadă ce îi rezervă viitorul. Toată tehnologia lumii nu a putut opri virusul – nu ne rămâne decât să stăm în case și să ne rugăm la Dumnezeu.

Nu știu de ce a îngăduit Dumnezeu coronavirusul, dar știu că, pentru o vreme, a spulberat mitul lui homo deus. În perioada aceasta am văzut cât de fragilă este viața și cât de neputincios este omul. În perioada aceasta am încetat să mai privim de sus în jos și să ridicăm, mai degrabă, ochii spre cer, recunoscând că suntem mici.

Adevărul e că există un singur Homo Deus. Acela este Cristos!